Gargarita sfeclei

Gargarita sfeclei are corpul de 10-12 mm lungime, de culoare neagra, partea dorsala a corpului este acoperita cu solzi desi cu varful trifid, de culoare cafenie, din care cauza corpul insectei apare cenusiu. Capul este prelungit, prezentand un rostru scurt si gros, la extremitate putin latit si cu o carena mediana longitudinala. Elitrele sunt ovale, acoperite cu solzi cenusii si prezinta 10 randuri de puncte dispuse longitudinal. Ventral, corpul este prevazut cu solzi de culoare cenusie albicioasa, iar pe segmentele 2, 3 si 4 prezinta pete negre, rotunde, glabre si lucioase. Larva este apoda, de culoare alba-galbuie, la completa dezvoltare avand 12-14 mm lungime.

Gargarita hiberneaza ca insecta adulta in sol, la 20-50 cm adancime, intr-o camaruta pupala. Adultii apar la suprafata solului, primavara, cand temperatura medie a aerului depaseste 10-12 C. La aparitie, insectele se hranesc cu loboda, de pe care migreaza apoi pe culturile de sfecla. Deplasarea adultilor se poate face prin mers si zbor, putandu-se astfel raspandi pana la 30-40 km. Ouale sunt depuse in sol, in apropierea coletului plantelor de hrana. Larvele aparute patrund in sol, se dispun la exteriorul pivotului radacinilor si rod varful acestora sau sapa cavitati laterale. Ajunsa la completa dezvoltare, prin lunile iulie-august, in apropierea locului de hibernare larva se transforma in pupa, stadiu care dureaza 16-18 zile. Noii adulti raman in sol si hiberneaza.

Gargaritele reteaza la colet plantutele tinere si rod frunzele plantelor de sfecla si ale altor specii de chenopodiacee. Larvele rod cavitati sau galerii in radacini. Frunzele plantelor atacate se ofilesc, pivotul emite radacini laterale deasupra locului ros.