Paianjenul rosu comun

Ataca culturile de vita de vie, mar, soia, culturile de legume īn cāmp, sere si solarii, castravetii, pepenii, dovleceii, vinetele, fasolea, bobul, telina etc., afectānd toate organele aeriene ale plantelor. Preferential se localizeaza pe partea inferioara a frunzelor, unde īsi parcurge īntreg ciclul de evolutie. Atāt larvele, cāt si adultii, se hranesc cu sucul celular pe care īl absorb din celule prin īnteparea tesuturilor. Ca efect, frunzele se depigmenteaza, devin casante si se usuca, florile avorteaza, productia este diminuata cantitativ si depreciata calitativ. Īn cultura, atacul se depisteaza cu usurinta dupa prezenta unei tesaturi matasoase laxe, pe care se observa circulānd numerosi acarieni. Daunator cu potential mare de reproducere, prezinta īn cāmp īntre 4-6 generatii anuale de adulti. Pragul economic de daunare (numarul de indivizi īncepānd de la care este necesara aplicarea tratamentului) este de 5–6 acarieni pe frunza.