Pătarea roşie a frunzelor de prun

Patarea rosie este o boala frecventa si pagubitoare, deoarece manifestându-se an de an duce la slabirea pomilor si la scaderea productiei de fructe. La noi în tara este frecventa pe anumite soiuri de prun si de asemenea pe prunii batrîni sau în livezile neîngrijite. În afara de prun, ciuperca ataca si alte specii ale genului Prunus: Prunus spinosa, P.dulcis.

Simptome: Patarea rosie apare prin luna mai-iunie. Pe frunzele atacate se observa aparitia unor pete galbui-portocalii de 3-20 mm diametru, cu aspect cerat. Cu timpul petele se înrosesc, apoi devin caramizii.În dreptul petelor tesuturile se îngroasa, devin crustoase, au aspect ceros si devin putin bombate, de regula spre fata inferioara. Petele pot fi izolate sau confluente. Numarul si dimensiunea petelor variaza forte mult în functie de soiul atacat. La soiurile sensibile, frunzele sunt complet acoperite de pete rosii, iar asimilatia clorofiliana este simtitor redusa.În cazul unui atac puternic, fruzele atacate se usuca si cad de timpuriu, ceea ce face ca pomii atacati sa aiba o rezistenta scazuta la gerurile din timpul iernii. Pomii atacati rodesc slab,fructele lor sunt mai mici si au cantitate redusa de zahar.

Infectiile produse de Polystigma rubrum sunt influentate de temperatura si umiditate.

Agentul patogen:  Boala este produsa de Polystigma rubrum (Pers.) D.C., din familia Polystigmataceae, ordinulSphaeriales, clasa Ascomycetes. Miceliul ciupercii, colorat în galben-rosiatic, se dezvolta în spatiile intercelulare din dreptul petelor de pe frunze. Pe acest miceliu de dezvolta picnidii ovale cu peretele format prin întreteserea hifelor. Picnidiile sunt prevazute cu un por (ostiola) de deschidere, pe fata inferioara a frunzelor. În picnidii, pe toata suprafata peretelui intern al acestora, se formeaza numerosi picnospori hialini, filamentosi,subtiri spre vârf si îndoiti în forma de cârja. Aceasta este forma conidiana a ciupercii cunoscuta sub numele de Polystigmina rubra (Pers.)Sacc. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminati în masa si apar în dreptul petelor ,pe partea inferioara a frunzelor, ca un strat de gelatina de culoare alba. În aceleasi strome în care s-au format picnidiile, se diferentiaza apoi periteciile, cu asce si ascospori elipsoidali, hialini, unicelulari. Primavara ascosporii ajung la maturitate, ei germineaza esalonat si produc infectiile primare. S-a observat ca infectiile cu ascospori din primavara sunt mult diminuate în cazul în care pe frunzele de prun cazute iarna se dezvolta ciuperca Trichothecium roseum care distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. Aceasta ciuperca se dezvolta puternic atât la exteriorul stromelor cît si în interiorul picnidiilor de Polystigma rubrum, captusindu-le si împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor si ascosporilor. Infectiile secundare sunt produse de picnospori, care raspândesc ciuperca pe parcursul întregii perioade de vegetatie. Raspândirea picnosporilor este realizata de insecte sau picaturile de apa care îi antreneaza de pe frunzele bolnave pe cele sanatoase.

Combatere: Se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si combatere: araturi adânci de toamna în livezile de prun, ceea ce asigura îngroparea frunzelor cazute, deci limitarea sursei de infectie cu ascospori. Masuri chimice - primavara - stropiri cu zeama bordeleza 1%, Captan 0,3%, Mancozeb 0,3 % - necesare pentru prevenirea infectiilor primare; vara - stropiri cu zeama bordeleza, Captan, Mancozeb de 1-2 ori, în  functie de aparitia bolii si frecventa ploilor.