Alior

Euphorbia helioscopia

Prezentare. Laptele câinelui este o plantă de fâneaţă și pășune, cu o înălţime maximă de 4o cm. Are un rizom puternic, tulpina fiind rotundă și subţire. În general, această plantă este neramificată. La rupere, tulpina secretă un suc lăptos, cu miros specific. Acest suc pătează pielea. Laptele câinelui înflorește din aprilie și până în iulie. Face parte din familia euforbiaceelor. Pentru uz medicinal se recoltează planta întreagă, atunci când este înflorită, și seminţele. Se prepară decoct. Pentru aplicaţiile externe, locale, se folosește, în mod direct, laptele secretat de plantă.

Substanţe active importante: două substanţe specifice – acid euforbic și euforbină, dar și proteine, ulei volatil, lipide, latex. Laptele câinelui este o plantă toxică.

Întrebuinţări. Datorită toxicităţii sale, această plantă nu se administrează în terapii privind afecţiunile interne. Prin tradiţie, laptele câinelui este folosit pentru tratarea unor afecţiuni ale pielii, cum ar fi negii, pecinginea, pistruii, petele de pe piele (mai ales cele de pe faţă). Preparată sub formă de decoct, această plantă dă rezultate pozitive în tratarea fenomenelor de calviţie (oprește căderea părului și fortifică rădăcina părului). Extern, local, se folosește și pentru tratarea unor dureri cauzate de suferinţele unor nervi, cum ar fi nervul sciatic.

Produse de protecție a plantelor